Moldova în fața Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei: reforme și rezultate în prevenirea și combaterea violenței
Reformele implementate de Republica Moldova în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței în familie au fost prezentate în cadrul reuniunii Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, desfășurată la Strasbourg în perioada 9–11 iunie 2026.
Directoarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, Viorica Țîmbalari, a participat la lucrările celei de-a 1563-a reuniuni a Deputaților Miniștrilor (Drepturile Omului), alături de reprezentanții Procuraturii Generale a Republicii Moldova.
În cadrul intervenției susținute în fața Comitetului de Miniștri, au fost prezentate progresele înregistrate de Republica Moldova în implementarea Convenției de la Istanbul, a recomandărilor formulate de GREVIO și a măsurilor adoptate pentru executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului în cauzele ce vizează violența împotriva femeilor și violența în familie.
Un accent deosebit a fost pus pe reformele structurale realizate în ultimii ani, inclusiv dezvoltarea sistemului informațional național VioData, care va permite colectarea și monitorizarea integrată a datelor privind violența împotriva femeilor și violența domestică, consolidarea echipelor multidisciplinare la nivel național, specializarea continuă a profesioniștilor din sistemul de justiție și implementarea unor instrumente moderne de evaluare și gestionare a riscurilor.

De asemenea, a fost relevată importanța abordării intersectoriale și relației dintre femeia victimă și copiii afectați de violență, fie că sunt victime directe sau copii expuși violenței.
Totodată, au fost evidențiate modificările legislative adoptate de Republica Moldova pentru alinierea la standardele Convenției de la Istanbul, inclusiv incriminarea violenței digitale, a căsătoriei forțate, introducerea infracțiunii de femicid și consolidarea mecanismelor de protecție a victimelor.
În cadrul intervenției, au fost prezentate și primele rezultate ale măsurilor implementate. Dacă în anul 2022 au fost înregistrate 24 de cazuri de feminicid, iar în anii 2023 și 2024 câte 21 de cazuri, în anul 2025 numărul acestora a scăzut la 13. Deși fiecare caz reprezintă o tragedie, această evoluție indică faptul că investițiile în prevenție, evaluarea riscurilor, coordonarea instituțională și protecția victimelor încep să aducă rezultate.

Un alt subiect abordat a vizat importanța prevenirii și schimbării normelor sociale care perpetuează sau tolerează violența. În acest sens, a fost prezentată Strategia națională de schimbare a normelor sociale „Puterea exemplului”, lansată în anul 2025 și implementată împreună cu 6 ministere. Strategia urmărește transformarea atitudinilor și comportamentelor care stau la baza violenței prin educație, informare, implicarea comunităților și promovarea relațiilor bazate pe respect și egalitate.
În cadrul acestei sesiuni, au fost examinate mai multe grupuri de cauze aflate sub supravegherea Comitetului de Miniștri, inclusiv situații din Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franța, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia, România, Federația Rusă, Slovenia, Elveția, Türkiye și Ucraina.
Pentru Republica Moldova, unul dintre dosarele aflate sub supravegherea Comitetului de Miniștri și examinate în cadrul reuniunii a fost cauza T.M. și C.M., care vizează insuficiența măsurilor de protecție oferite victimelor violenței în familie (hotărârea din 28 aprilie 2014). În acest context, reformele prezentate de autoritățile naționale sunt relevante pentru procesul de executare a hotărârii, vizând consolidarea mecanismelor de prevenire, protecție și răspuns instituțional la cazurile de violență împotriva femeilor și violență în familie.

Participarea Republicii Moldova la această reuniune reflectă angajamentul ferm al autorităților naționale de a consolida sistemul de protecție a femeilor și copiilor, de a dezvolta politici bazate pe date și dovezi și de a asigura implementarea efectivă a standardelor europene în domeniul drepturilor omului.