Masa rotundă „Eliminarea lacunelor în datele privind genul”: soluții pentru îmbunătățirea accesului femeilor la justiție

Directoarea generală a ANPCV, Viorica Țîmbalari, a subliniat că îmbunătățirea accesului femeilor la justiție presupune atât existența unor date complete și relevante, cât și specializarea profesioniștilor din sistemul de justiție în examinarea cauzelor de violență împotriva femeilor și violență în familie.

„Nu este suficient să avem legi, date statistice sau mecanisme de protecție. Avem nevoie de o justiție care să înțeleagă particularitățile violenței, să identifice corect riscurile și să evite revictimizarea femeilor. De aceea, accesul la justiție trebuie să însemne și acces la o justiție specializată. Iar acest proces nu este doar un obiectiv pentru viitor. ANPCV l-a inițiat și îl implementează deja, prin programe de formare specializată a judecătorilor, procurorilor și altor profesioniști din sistemul de justiție, în colaborare cu Institutul Național al Justiției și partenerii de dezvoltare”, a declarat Viorica Țîmbalari.

În acest context, directoarea generală a prezentat și progresele Republicii Moldova în dezvoltarea Sistemului informațional „Registrul de stat VioData”, unul dintre proiectele strategice naționale coordonate de ANPCV, destinat să asigure o colectare unitară, sistematică și integrată a datelor privind violența împotriva femeilor și violența în familie.

Dacă până acum instituțiile statului colectau predominant date separate, fiecare în limitele propriilor competențe, fără posibilitatea unei analize integrate a întregului parcurs al unui caz de violență, prin VioData Republica Moldova va putea colecta, corela și analiza date standardizate din mai multe sectoare.

Astfel, nu vom mai cunoaște doar numărul sesizărilor, al ordinelor de protecție sau al cauzelor penale, ci vom putea analiza mult mai detaliat:

• cine sunt victimele și agresorii, inclusiv relația dintre aceștia;
• ce forme de violență sunt raportate și ce categorii de persoane sunt afectate;
• ce măsuri de protecție au fost dispuse, inclusiv monitorizarea electronică;
• cum au intervenit poliția, procuratura, instanțele judecătorești și celelalte instituții responsabile;
• ce servicii sociale, medicale, juridice și psihologice au fost accesate de victime;
• care sunt rezultatele intervențiilor și unde persistă lacune în răspunsul instituțional.

Această schimbare este susținută de două hotărâri importante ale Guvernului:

Hotărârea Guvernului nr. 530/2025, prin care au fost aprobate cadrul normativ aferent Sistemului informațional „Registrul de stat VioData” și mecanismele necesare dezvoltării acestuia.

Hotărârea Guvernului nr. 144/2026, prin care a fost aprobat Setul de indicatori naționali în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și violenței în familie, pentru asigurarea unei abordări unitare în colectarea, raportarea și analiza datelor.

Prin urmare, statul trece de la statistici instituționale fragmentate la un mecanism național integrat, capabil să ofere o imagine mai completă asupra fenomenului violenței și a modului în care funcționează sistemul de protecție.

Dezvoltarea VioData este planificată pentru perioada 2026–2027, iar ANPCV pregătește instruirea a aproximativ 3.000 de specialiști, începând cu ianuarie 2027, pentru asigurarea utilizării unitare a sistemului la nivel național.

Proiectul reprezintă și un angajament strategic al Republicii Moldova în procesul de integrare europeană, fiind inclus în Programul Național de Aderare la Uniunea Europeană, în cadrul Capitolului 23 – Sistem judiciar și drepturile fundamentale, precum și în Agenda de reforme aferentă Planului de Creștere.

Totodată, dezvoltarea sistemului contribuie la realizarea obligațiilor asumate prin articolul 11 al Convenției de la Istanbul, referitor la colectarea datelor și cercetarea în domeniul violenței împotriva femeilor.

De asemenea, Natalia Voutova, șefa Oficiul Consiliului Europei la Chișinău. a menționat: „Eliminarea lacunelor în datele privind genul nu înseamnă doar îmbunătățirea statisticilor. Înseamnă să aducem în prim-plan experiențele femeilor. Înseamnă să ne asigurăm că reformele din domeniul justiției se bazează pe dovezi fundamentate pe comportament. Și înseamnă să ajutăm instituțiile să-și îndeplinească mai bine responsabilitatea de a garanta accesul egal la justiție pentru toți”.

În cadrul mesei rotunde a fost prezentat și „Ghidul Parteneriatului Estic privind colectarea datelor în justiție cu o abordare sensibilă la dimensiunea de gen”. Participanții au analizat provocările existente, practicile relevante și direcțiile de acțiune pentru consolidarea cooperării interinstituționale.

ANPCV reafirmă că datele nu trebuie colectate doar pentru rapoarte statistice, ci trebuie să ajute statul să înțeleagă unde protecția funcționează, unde există deficiențe și ce măsuri trebuie îmbunătățite.

O justiție specializată, susținută de date relevante și de o cooperare instituțională eficientă, reprezintă o condiție esențială pentru protecția reală a femeilor și copiilor afectați de violență.