ANPCV a supus consultărilor publice un nou mecanism intersectorial de cooperare pentru prevenirea și combaterea violenței
Un chestionar comun pentru evaluarea riscului, termene pentru intervenția instituțiilor și o procedură specială pentru cazurile cu risc înalt se numără printre schimbările propuse în mecanismul intersectorial de cooperare pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. Proiectul a fost discutat astăzi, la Guvern, în cadrul unei noi runde de consultări publice organizate de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și Violenței în Familie (ANPCV).
Proiectul hotărârii de Guvern actualizează mecanismul aprobat în 2022 și stabilește reguli comune pentru identificarea cazurilor de violență, evaluarea riscurilor, acordarea asistenței și monitorizarea situației victimelor. Noile instrucțiuni ar urma să se aplice atât cazurilor de violență în familie, cât și celor de violență împotriva femeilor. Potrivit informațiilor prezentate la consultări, autoritățile își propun să aprobe mecanismul până la sfârșitul anului.
„Noua hotărâre de Guvern vine cu cinci noutăți importante: un chestionar comun de evaluare a riscului pentru toate instituțiile, aplicarea instrumentului MARAC în cazurile cu risc înalt, sprijinirea victimelor de către o persoană de încredere pe tot parcursul procesului și utilizarea sistemului informațional VioData pentru colectarea datelor. În plus, mecanismul va acoperi toate formele de violență împotriva femeilor, inclusiv violența digitală, nu doar violența în familie”, a declarat Viorica Țîmbalari, directoarea generală a ANPCV.
Un chestionar comun și termene pentru evaluarea riscurilor
Proiectul prevede introducerea unui chestionar comun de evaluare a riscului, cu 32 de întrebări, dintre care șase vizează violența digitală. Instrumentul va ajuta specialiștii să identifice factorii de risc și să stabilească nivelul de intervenție necesar.
Cazurile vor fi clasificate în trei niveluri de risc: scăzut, mediu și înalt. Potrivit metodologiei propuse, un scor de până la nouă puncte indică un risc scăzut, unul de 10-13 puncte indică un risc mediu, iar un scor de cel puțin 14 puncte indică un risc înalt. Anumiți factori critici, precum amenințările cu omorul, pot determina încadrarea cazului la risc înalt indiferent de punctaj. Evaluarea inițială a riscului ar urma să fie realizată imediat sau în cel mult 24 de ore de la primirea informației despre caz. Evaluarea nevoilor victimei, efectuată de structura teritorială de asistență socială, ar trebui să aibă loc în cel mult trei zile lucrătoare de la înregistrarea solicitării de referire.
Pentru a evita solicitarea repetată a acelorași informații, instituția care preia cazul va primi rezultatul evaluării deja efectuate. Datele vor putea fi actualizate dacă este necesară reevaluarea riscului sau dacă trebuie îndeplinite proceduri distincte.
Documentul include și formulare pentru evaluarea nevoilor victimelor adulte și ale copiilor, referirea către serviciile de sprijin, gestionarea riscurilor și monitorizarea cazurilor.
„Avem nevoie de un mecanism clar, prin care asistenții sociali, polițiștii și ceilalți specialiști să-și cunoască responsabilitățile și să acționeze coordonat. Scopul comun este prevenirea violenței, protejarea victimelor și asigurarea sprijinului necesar”, a declarat Ghenadie Neamțu, reprezentant al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Cazurile cu risc înalt vor fi examinate prin procedura MARAC
Proiectul introduce procedura MARAC (Multi-Agency Risk Assessment Conference) pentru cazurile cu risc înalt. Aceasta presupune examinarea situației de către specialiști din mai multe instituții, care vor coordona măsurile de protecție a victimei și de gestionare a riscurilor.
La nivel teritorial, ședințele vor fi organizate de echipa multidisciplinară teritorială, iar la nivel național, de echipa multidisciplinară națională. Coordonatorul echipei teritoriale va trebui să convoace ședința în cel mult două zile lucrătoare de la primirea referirii.
Vor participa obligatoriu reprezentanți ai Poliției, ai Inspectoratului Național de Probațiune și ai structurii teritoriale de asistență socială. Instituțiile medico-sanitare vor fi implicate atunci când cazul presupune aspecte medicale.
Procedura va putea fi aplicată și în situațiile în care violența escaladează, chiar dacă punctajul obținut la evaluare este sub pragul stabilit pentru riscul înalt.
În urma examinării cazului, va fi elaborat un plan coordonat de gestionare a riscurilor, care va stabili responsabilitățile instituțiilor și măsurile necesare, inclusiv cele care vizează agresorul.
Participanții au cerut proceduri mai simple și protecție adaptată persoanelor vulnerabile
În cadrul consultărilor, reprezentanții instituțiilor publice și ai organizațiilor neguvernamentale au semnalat dificultăți care ar putea apărea la aplicarea noului mecanism.
Reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au atras atenția asupra dificultăților pe care le-ar putea întâmpina polițiștii la completarea chestionarului, în special în timpul intervențiilor nocturne. Aceștia au propus adaptarea instrumentelor la specificul fiecărei instituții, pentru ca procedurile să poată fi aplicate mai ușor.
Participanții au discutat și despre volumul documentației pe care trebuie să o consulte specialiștii. Procedurile prea complicate ar putea îngreuna intervenția și reduce timpul disponibil pentru lucrul direct cu victimele. Printre propuneri s-a numărat testarea mecanismului înainte de aplicarea pe scară largă.
Organizațiile neguvernamentale au cerut ca noile reguli să țină cont de dificultățile cu care se confruntă persoanele vulnerabile atunci când încearcă să obțină ajutor.
Pentru comunitățile rome, participanții au propus implicarea organizațiilor conduse de femei rome și luarea în considerare a unor factori precum analfabetismul și lipsa competențelor digitale în evaluarea vulnerabilităților. A fost discutată și implicarea mediatorilor comunitari romi în procesul de referire către serviciile de sprijin.
Alte propuneri au vizat consolidarea cooperării cu instituțiile responsabile de sănătatea mintală și protecția socială, precum și îmbunătățirea instrumentelor de identificare a riscurilor asociate urmăririi și supravegherii victimelor de către agresori.
Proiectul va fi revizuit după consultări
O prevedere a proiectului permite victimei să fie însoțită de o persoană de încredere pe parcursul procedurilor. Aceasta ar putea contribui, atunci când este necesar, și la clarificarea situației.
În urma consultărilor, urmează să fie convocat un grup de lucru care va examina separat chestionarul de evaluare a riscului și va analiza propunerile de modificare. Versiunea revizuită a proiectului va trebui să includă observațiile relevante înainte de etapa de coordonare interinstituțională.
Menționăm că proiectul hotărârii de Guvern a fost elaborat de ANPCV. După revizuire și coordonare interinstituțională, Agenția va transmite proiectul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, care îl va înainta Guvernului spre aprobare.
