Problemele sistemice semnalate de ANPCV, discutate în cadrul CNC: instituțiile și-au asumat măsuri concrete și termene pentru protecția victimelor violenței

Reuniunea a fost convocată în regim extraordinar de Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), ca urmare a analizei cazurilor și a problemelor constatate în practică. Ședința a fost prezidată de Viorica Țîmbalari, președinta CNC și directoarea generală a ANPCV, și de Felicia Bechtoldt, vicepreședinta CNC și secretară de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. La lucrări a participat și Veronica Mihailov-Moraru, consilieră prezidențială în domeniul justiției.

În urma discuțiilor, instituțiile participante au prezentat soluțiile aflate în curs de implementare și și-au asumat pași concreți, o parte dintre ei cu termene până la sfârșitul anului.

Ședința a avut loc într-un context în care cazurile tragice din ultimele luni au arătat cât de mult depinde siguranța victimelor de reacția rapidă a fiecărei instituții și de felul în care acestea lucrează împreună.

Printre problemele semnalate de ANPCV se numără dificultățile în aplicarea și monitorizarea ordinelor de protecție, accesul limitat al unor victime la asistență juridică, situațiile complexe privind protecția copiilor și coordonarea insuficientă dintre instituțiile responsabile de intervenție. Constatările au fost prezentate împreună cu o analiză comparativă a datelor statistice pentru perioada 2016–2025.

Potrivit datelor prezentate de Viorica Țîmbalari, în anul 2025 Inspectoratul General al Poliției a înregistrat 23.727 de sesizări privind violența în familie. Numărul este cu 48,5% mai mare decât în 2024 și de aproximativ 2,3 ori mai mare decât în 2016, ceea ce înseamnă, în medie, circa 65 de sesizări pe zi. Evoluția raportărilor arată că trebuie evaluată continuu capacitatea instituțiilor de a răspunde cazurilor de violență și de a asigura protecția efectivă a persoanelor afectate.

„Fiecare sesizare care ajunge la Agenție ne arată o situație individuală, dar și locul în care sistemul nu a funcționat cum trebuie. Mandatul nostru este să identificăm deficiențele din practică, să le documentăm și să le aducem în fața instituțiilor care au competența să le corecteze. Astăzi am stabilit împreună pașii următori, iar Consiliul va urmări cum sunt îndepliniți”, a declarat Viorica Țîmbalari în cadrul ședinței.

O atenție deosebită a fost acordată eficienței ordinelor de protecție. Datele arată că 37% dintre ordinele de protecție și 15,8% dintre ordinele de restricție de urgență au fost încălcate. ANPCV a semnalat dificultăți în aplicarea și monitorizarea acestora, inclusiv în cazurile de hărțuire și violență digitală, precum și necesitatea consolidării monitorizării electronice a agresorilor. A fost abordată și continuitatea protecției pentru victimele și copiii aflați în centre de plasament, atunci când cererea de emitere a ordinului de protecție este respinsă, iar recursul este încă în examinare.

În domeniul asistenței juridice, numărul cazurilor asistate prin sistemul de asistență juridică garantată de stat a rămas practic neschimbat: 2.474 în 2025, față de 2.478 în 2024, deși sesizările au crescut cu 48,5%. Totodată, în aproximativ 30% dintre sesizările analizate de ANPCV, femeile nu aveau avocat și nu știau că au dreptul la asistență juridică garantată de stat. Pornind de la aceste constatări, ANPCV a solicitat soluții prin care victimele să fie informate încă de la primul contact cu autoritățile și să aibă acces efectiv la asistență juridică, inclusiv în localitățile îndepărtate.

În domeniul protecției copilului, Agenția a adus în atenția CNC situații în care copiii nu au fost returnați la termenul stabilit prin programul de întrevederi, au fost greu de localizat sau au fost scoși peste hotare de unul dintre părinți. ANPCV a solicitat clarificarea procedurilor de intervenție rapidă și a responsabilităților autorităților tutelare, ale poliției și ale celorlalte instituții competente, astfel încât siguranța și interesul superior al copilului să fie protejate.

Printre celelalte probleme examinate s-au numărat accesul victimelor cu dizabilități intelectuale sau psihosociale la servicii adaptate nevoilor lor, dificultățile de documentare a violenței psihologice, cooperarea transfrontalieră în cazurile de violență și capacitatea și accesibilitatea programelor destinate reducerii comportamentului violent al agresorilor. Pe componenta de prevenire, ANPCV a propus implicarea instituțiilor responsabile de dezvoltarea economică și de cultură în promovarea independenței economice a femeilor aflate în situații de vulnerabilitate și a relațiilor bazate pe respect și nonviolență.

O problemă transversală, identificată în mod repetat în procesul de examinare a cazurilor, este coordonarea insuficientă dintre instituții. Din acest motiv, ANPCV a propus consolidarea unui mecanism de urmărire a problemelor sistemice la nivelul CNC, care să permită monitorizarea măsurilor asumate de fiecare autoritate și evaluarea progreselor realizate.

Ce au stabilit instituțiile

Ministerul Muncii și Protecției Sociale, reprezentat de secretara de stat Felicia Bechtoldt, a precizat că asistența socială acordată victimelor nu este condiționată de existența unui ordin de protecție, iar respingerea cererii de emitere a acestuia nu înseamnă automat pierderea accesului la plasament. Ministerul va continua adaptarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilități și va organiza, până în decembrie 2026, instruiri pentru specialiști privind gestionarea cazurilor, cu luarea în considerare a vulnerabilităților individuale.

Ministerul Justiției a prezentat stadiul implementării a două programe destinate agresorilor, cu o durată de șase luni fiecare. Ministerul a informat că proiectul de lege elaborat în acest domeniu a finalizat etapa de avizare și urmează să fie supus expertizei anticorupție, după ce divergențele vor fi clarificate în următoarele trei săptămâni. Totodată, a fost propusă organizarea unei ședințe suplimentare, cu participarea instituțiilor competente, pentru identificarea soluțiilor legislative privind protecția victimelor și clarificarea responsabilităților instituționale.

În discuția privind monitorizarea electronică a agresorilor au fost abordate disponibilitatea brățărilor electronice și dificultățile întâmpinate la examinarea cererilor de aplicare a monitorizării, inclusiv necesitatea unei mai bune pregătiri a acestora în conformitate cu condițiile regulamentare. Ca soluție, a fost propusă înaintarea unei cereri către comisia competentă. Veronica Mihailov-Moraru s-a angajat să faciliteze transmiterea acesteia, astfel încât subiectul să poată fi examinat până la sfârșitul anului, dacă va fi convocată o ședință a comisiei.

Ministerul Afacerilor Interne, reprezentat de secretarul de stat Alexandru Bejan, a informat că analizează problemele identificate în evaluarea cazurilor de violență cu risc de letalitate și pregătește propuneri de îmbunătățire a cadrului normativ și a procedurilor interne. Au fost discutate măsuri pentru evaluarea mai eficientă a riscului de recidivă și pentru intervenția în cazurile de încălcare repetată a ordinelor de protecție.

În domeniul asistenței juridice garantate de stat, participanții au subliniat necesitatea extinderii disponibilității avocaților și au propus examinarea unor mecanisme de implicare a organizațiilor neguvernamentale pentru facilitarea accesului victimelor la asistență juridică.

Ministerul Educației și Cercetării, reprezentat de secretara de stat Valentina Olaru, a clarificat aplicarea mecanismului de raportare a cazurilor de violență asupra copiilor în instituțiile de învățământ, inclusiv în cadrul activităților extracurriculare, pentru ca acestea să fie identificate și sesizate la timp.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, reprezentat de secretara generală Ina Voicu, a evidențiat importanța independenței economice a femeilor în depășirea situațiilor de violență. În acest context, a fost discutată facilitarea accesului acestora la oportunități de angajare prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Pentru monitorizarea rezultatelor, ANPCV va urmări măsurile discutate printr-un document de lucru actualizat, care va reflecta acțiunile întreprinse de instituțiile responsabile și progresele realizate. Problemele sistemice și stadiul soluționării acestora urmează să fie reexaminate în cadrul CNC la începutul anului 2027. Monitorizarea are o importanță suplimentară în perspectiva evaluării implementării Convenției de la Istanbul de către experții GREVIO, în 2027.

Consiliul Național Coordonator în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței în familie este un organ consultativ care activează pe lângă ANPCV, în baza Hotărârii Guvernului nr. 449/2024. Rolul său este să faciliteze cooperarea interinstituțională și identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea răspunsului la violență.

În situații de pericol, apelați 112. Pentru informare, consiliere și sprijin, Telefonul de încredere pentru femei și fete, 0 8008 8008, este disponibil gratuit și confidențial, 24 de ore din 24.