Graficele de întrevedere ar putea fi stabilite direct de instanța de judecată, iar părinții care nu își onorează obligația de plată a pensiei de întreținere ar putea fi sancționați mai dur
Părinții care acumulează restanțe la plata pensiei de întreținere ar putea fi supuși unor sancțiuni și măsuri ferme de asigurare a executării, precum interdicția de a părăsi țara, arest contravențional de până la 15 zile sau până la 60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.
Prevederile fac parte dintr-o inițiativă legislativă anunțată astăzi în ședința plenară a Parlamentului de vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, în prezența unui grup de mame solitare.
Inițiativa a fost elaborată printr-un efort comun al Parlamentului Republicii Moldova și al Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), cu suportul UN Women Moldova și UNICEF Moldova.
Potrivit Raportului tematic al Avocatului Poporului pentru drepturile copilului, peste 50.000 de copii din Republica Moldova – aproximativ fiecare al zecelea copil – sunt vizați de proceduri de executare silită privind încasarea pensiei de întreținere. Doar 4,7% dintre dosarele gestionate reflectă plăți regulate, ceea ce arată că executarea voluntară a obligației rămâne mai degrabă o excepție decât o regulă.
În acest context, inițiativa legislativă propune completarea Codului contravențional cu sancțiuni mai ferme pentru părinții care se eschivează de la plata pensiei de întreținere. Astfel, aceștia ar putea fi sancționați cu arest contravențional de la 7 la 15 zile sau cu 45–60 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității.
Un alt element important al pachetului legislativ vizează stabilirea graficului de întrevederi dintre copil și părintele care locuiește separat.
În prezent, programul de vizită este stabilit de autoritatea tutelară, contestat ulterior în instanță și ajunge frecvent în proceduri contravenționale repetate. În multe cazuri, acest proces generează ani de conflicte între părinți, iar copilul rămâne prins între proceduri administrative și litigii judiciare.
Pentru a simplifica mecanismul și a reduce conflictele, proiectul propune ca instanța de judecată să stabilească direct programul de întrevederi, cu evaluarea riscului de violență și cu aplicarea principiului interesului superior al copilului, în concordanță cu practica majorității statelor europene.
Totodată, executarea programului de întrevederi va avea o procedură mai clară. Autoritatea tutelară va fi implicată obligatoriu în executarea programului de vizită, iar în situațiile în care există risc de violență sau un refuz motivat al copilului, executarea poate fi suspendată.
Proiectul introduce și o clarificare importantă de principiu: copilul va fi indicat drept creditor direct al pensiei de întreținere. Pensia de întreținere nu reprezintă un venit al părintelui, ci un drept al copilului.
În același timp, sunt propuse măsuri pentru a preveni practicile prin care unii debitori evită executarea obligației. În prezent, un debitor poate achita anticipat câteva tranșe, obține restituirea documentului executoriu și ulterior înceta plățile. Modificările legislative propun limitarea acestei practici sau instituirea unei garanții (cauțiuni), astfel încât obligația să rămână efectiv executabilă.
De asemenea, interdicția de a părăsi țara va fi aplicată în momentul în care debitorii încearcă să traverseze frontiera, pentru a preveni situațiile în care aceștia așteaptă expirarea formală a interdicției și pleacă fără a achita restanțele.
Inițiativa legislativă face parte dintr-un pachet mai amplu de modificări care vizează Codul familiei, Codul de executare și Codul contravențional, având ca obiectiv consolidarea mecanismelor de protecție a copiilor și responsabilizarea părinților în îndeplinirea obligațiilor legale.
