Republica Moldova și România dezvoltă soluții comune pentru protecția fetelor și femeilor afectate de violență
Violența împotriva femeilor nu se oprește la granițe. Republica Moldova și România au în față aceleași întrebări dificile și foarte concrete: cum protejăm mai bine o femeie aflată în pericol, cum intervenim la timp și cum facem ca mecanismele de protecție să funcționeze în practică, mai ales atunci când siguranța unei femei depinde de ele.
Aceste întrebări au stat la baza vizitei de lucru desfășurate la Iași, în data de 3 septembrie 2026, care a reunit reprezentanți ai administrației publice locale, ai instituțiilor specializate din domeniul justiției, poliției și asistenței sociale, ai societății civile, precum și parteneri de dezvoltare din Republica Moldova și România.
„Nu există un sistem perfect. Tocmai de aceea asemenea discuții sunt importante. Trebuie să putem vorbi deschis nu doar despre ceea ce funcționează, ci și despre vulnerabilități și despre ceea ce avem de îmbunătățit. Doar așa putem construi mecanisme care oferă protecție reală”, a menționat Viorica Țîmbalari.
Au fost abordate deschis dificultățile cu care se confruntă ambele țări atunci când mecanismele de protecție trebuie să funcționeze în practică: evaluarea și gestionarea riscului, monitorizarea electronică, intervenția coordonată a instituțiilor, serviciile pentru victime, lucrul cu agresorii și prevenirea violenței.
„Problema violenței domestice este una prezentă peste tot. Vă asigur de tot suportul pe care pot să îl dau”, a transmis Alina-Ștefania Gorghiu, președinta Comisiei speciale comune „România fără violență domestică”.
La rândul său, primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, a subliniat importanța cooperării dintre cele două maluri ale Prutului și disponibilitatea de a dezvolta proiecte comune.
„Putem gândi împreună același proiect, putem deveni parteneri, putem pune în comun surse și resurse și ne putem sprijini reciproc”, a menționat Mihai Chirica.
Unul dintre obiectivele concrete ale vizitei a fost analizarea experienței României în dezvoltarea serviciilor integrate și identificarea soluțiilor care pot fi adaptate în Republica Moldova.
ANPCV lucrează la dezvoltarea, în două regiuni ale țării, a unor servicii de locuire tranzitorie de lungă durată, însoțite de programe de abilitare economică pentru femeile afectate de violență.
Aceste servicii urmăresc să răspundă unei probleme cheie: ce se întâmplă după ce o femeie părăsește un centru de criză, dar încă nu are o locuință sigură, venituri suficiente sau condițiile necesare pentru a-și reconstrui viața independent.
„Centrele de criză sunt esențiale pentru protecția imediată, dar nu sunt suficiente pentru siguranța pe termen lung. Dacă o femeie nu are unde locui și nu are posibilitatea de a deveni independentă economic, riscul de a reveni într-un mediu violent poate rămâne. Avem nevoie de servicii care să o însoțească mai departe, către autonomie și siguranță”, a declarat Viorica Țîmbalari, directoarea generală a Agenției Naționale de Prevenire a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie.
Experiența României este analizată nu pentru a copia un model, ci pentru a înțelege ce funcționează, ce dificultăți apar în implementare și ce soluții pot fi adaptate realităților din Republica Moldova.
Un alt subiect important al dialogului a fost modul în care instituțiile ajung la femeia aflată în pericol și continuitatea sprijinului după emiterea unei măsuri de protecție.
Partea română a prezentat experiența privind implicarea autorităților locale în circuitul informațional, contactarea victimelor, informarea acestora despre drepturile și serviciile disponibile și continuarea intervenției atunci când riscul persistă.
„Trebuie să schimbăm abordarea: nu victima trebuie să găsească instituția, ci instituția trebuie să ajungă la victimă”, a subliniat Monaliza Cîrstea, reprezentanta Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați din România.
Acest principiu este relevant și pentru reformele aflate în desfășurare în Republica Moldova. O femeie aflată într-o situație de risc nu trebuie să fie obligată să meargă de la o instituție la alta, să repete de fiecare dată prin ce a trecut și să caute singură serviciile de care are nevoie. Responsabilitatea sistemului este să comunice, să coordoneze intervenția și să asigure continuitatea protecției.
În cadrul vizitei a fost discutată și experiența României privind monitorizarea electronică a agresorilor, inclusiv provocările întâlnite în aplicarea acestui mecanism. Participanții au subliniat că monitorizarea electronică este un instrument important, dar nu poate funcționa izolat. Eficiența sa depinde de evaluarea continuă a riscului, schimbul rapid de informații, reacția instituțiilor la alerte și cooperarea dintre toți profesioniștii implicați.
Au fost prezentate, de asemenea, evoluțiile legislative recente din România privind prevenirea și combaterea femicidului, consolidarea ordinelor de protecție, răspunsul în cazul agresorilor recidiviști și măsurile de reducere a barierelor cu care se confruntă femeile atunci când încearcă să iasă dintr-o relație violentă.
Republica Moldova a prezentat, la rândul său, soluțiile aflate în dezvoltare, inclusiv Sistemul informațional „Registrul de stat VioData”. Sistemul este conceput pentru a reduce fragmentarea informației între instituțiile implicate în prevenirea și combaterea violenței și pentru a permite profesioniștilor autorizați să dispună de informațiile relevante pentru intervenție.
Obiectivul este ca diferitele servicii și instituții implicate într-un caz să poată avea o imagine mai coerentă asupra măsurilor întreprinse și să intervină mai rapid și mai coordonat, cu respectarea cerințelor privind protecția datelor cu caracter personal.
Totodată, Republica Moldova analizează modalități de consolidare a intervenției la nivel local, inclusiv dezvoltarea echipelor multidisciplinare și o mai bună conectare a autorităților locale la circuitul informațional privind cazurile de violență.
Vizita a început la Primăria Municipiului Iași și a continuat cu vizite la servicii integrate destinate victimelor violenței domestice, inclusiv la Centrul de reintegrare socială rezidențial „Hecuba”.
Schimbul dintre cele două țări urmărește să valorifice atât experiențele care funcționează, cât și lecțiile învățate din dificultățile întâlnite în practică.
ANPCV mulțumește Ambasadei României în Republica Moldova pentru facilitarea acestei vizite, Primăriei Municipiului Iași și primarului Mihai Chirica pentru găzduire, reprezentantelor Parlamentului României și ANES pentru deschiderea către cooperare, precum și Ambasadei Japoniei, Băncii Mondiale, reprezentanților societății civile și tuturor partenerilor implicați pentru dialog și contribuție.
Cooperarea dintre Republica Moldova și România în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor urmărește, astfel, mai mult decât un schimb de experiență: soluții concrete prin care o femeie aflată în pericol să primească protecție la timp, iar după depășirea crizei să aibă sprijinul necesar pentru a-și reconstrui viața în siguranță.
