ANPCV propune elaborarea unei Strategii Naționale pentru Abilitarea Economică a Femeilor 2027–2031

Ideea pornește de la o realitate simplă: pentru ca mai multe femei să poată munci, să aibă venituri proprii și să își construiască o viață independentă, este nevoie de mai mult decât programe separate. Este nevoie de o viziune comună, care să lege accesul la locuri de muncă, servicii de îngrijire a copiilor, formare profesională, antreprenoriat, finanțare și dezvoltarea competențelor digitale.

În 2024, rata de ocupare a femeilor a fost de 40%, comparativ cu 45,9% în cazul bărbaților. Diferența arată că există încă un potențial important care poate fi valorificat mai bine, atât în interesul femeilor, cât și al economiei.

Unul dintre obstacolele importante rămâne responsabilitatea pentru îngrijirea copiilor și munca din gospodărie, care cade în continuare, în mare parte, pe umerii femeilor. Din acest motiv, accesul la creșe și la alte servicii de îngrijire nu este doar o problemă socială. Este o condiție care le permite femeilor să revină la muncă, să își păstreze locul de muncă și să își dezvolte cariera.

Abilitarea economică înseamnă și mai multă siguranță pentru femeile care se confruntă cu violență. Pentru o femeie care vrea să părăsească o relație violentă, lipsa unui venit propriu, a unei locuințe sau a unei soluții pentru îngrijirea copiilor poate deveni o barieră reală.

„Pentru ANPCV, este foarte important ca femeia care reușește să iasă dintr-o relație violentă să nu primească doar protecție pentru momentul crizei, ci să aibă și posibilitatea reală de a-și construi o viață independentă”, subliniază Viorica Țîmbalari, directoarea ANPCV.

În acest sens, ANPCV consideră că serviciile pentru victimele violenței trebuie conectate mai bine cu serviciile de ocupare, angajatorii, autoritățile locale, programele de formare profesională, oportunitățile de antreprenoriat și serviciile de îngrijire a copiilor.

Locuințele tranzitorii dezvoltate de ANPCV pot face parte dintr-un astfel de traseu: o femeie să aibă mai întâi siguranță și un loc în care să stea, apoi acces la formare, muncă și venit propriu, iar în timp să poată ajunge la o locuință stabilă și la independență economică.

O astfel de strategie ar putea reuni măsurile care există deja în diferite instituții și programe, fără a crea mecanisme paralele. Scopul ar fi ca toate aceste intervenții să urmărească aceleași obiective și să producă rezultate care pot fi măsurate: mai multe femei angajate, mai multe mame care revin pe piața muncii, acces mai bun la finanțare și antreprenoriat, reducerea diferențelor salariale și mai multe servicii de îngrijire pentru copii.

Elaborarea Strategiei ar urma să implice Cancelaria de Stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, ANPCV, Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, autoritățile publice locale, mediul de afaceri, Federația Sindicatelor, organizațiile societății civile, instituțiile de educație și formare profesională și partenerii de dezvoltare, inclusiv UN Women.

Pentru ANPCV, un rezultat important ar fi și creșterea numărului de femei beneficiare ale serviciilor de protecție care, după intervenție, reușesc să obțină un loc de muncă, un venit stabil și condiții pentru o viață independentă.

ANPCV propune ca Strategia Națională pentru Abilitarea Economică a Femeilor 2027–2031 să fie însoțită de un Program de implementare, cu instituții responsabile, termene, surse de finanțare și indicatori clari, astfel încât rezultatele să poată fi urmărite de la un an la altul.

Agenția este pregătită să contribuie la acest proces împreună cu instituțiile centrale și locale, mediul de afaceri, organizațiile societății civile și partenerii de dezvoltare, astfel încât abilitarea economică a femeilor să devină o parte reală și durabilă a politicilor publice.