Pentru prima dată în Republica Moldova, intersecția violenței împotriva copiilor și femeilor este analizată într-un studiu național

În cadrul evenimentului de lansare a Studiului național „Intersecția dintre violența împotriva copiilor și femeilor în Republica Moldova” au fost prezentate datele, concluziile și recomandările care conturează necesitatea unei schimbări de paradigmă: de la intervenții fragmentate la politici publice coordonate și mecanisme intersectoriale de prevenire și răspuns.
Evenimentul a reunit aproximativ 100 de reprezentanți ai autorităților publice centrale și ai Parlamentului, parteneri de dezvoltare, organizații ale societății civile, membri ai mediului academic, studenți și specialiști din domeniul protecției copilului, creând un spațiu de dialog privind caracterul intersectorial al prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și copiilor.

În deschiderea evenimentului, Viorica Țîmbalari, directoarea generală a Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie (ANPCV), a evidențiat faptul că datele studiului confirmă, încă o dată, nevoia unei intervenții unitare și coerente la nivel de sistem:

„Nu putem privi violența împotriva copiilor și violența împotriva femeilor ca pe două realități paralele. Schimbarea de paradigmă presupune un răspuns integrat, coordonat și aplicat consecvent. Înseamnă să depășim sistemele fragmentate și să consolidăm mecanismele intersectoriale care funcționează în practică, nu doar pe hârtie.”

În intervenția sa, deputata Marina Morozova a subliniat deschiderea Comisiei protecție socială, sănătate și familie de a sprijini, prin instrumente legislative și dialog constant cu experții, consolidarea mecanismelor de prevenire a violenței și îmbunătățirea serviciilor destinate femeilor și copiilor.

„Violența nu afectează separat femeile și copiii. Ea se manifestă în același spațiu, în aceeași familie, în același context de vulnerabilitate. De aceea, și răspunsul statului trebuie să fie unul conectat și coordonat. Din perspectiva Parlamentului, ne asumăm deschiderea de a lucra împreună cu instituțiile, specialiștii din teritoriu și experții pentru a îmbunătăți cadrul legislativ, astfel încât să protejăm mai eficient femeile și copiii și să consolidăm serviciile de sprijin.”

Maha Damaj, reprezentantă de Țară UNICEF, a declarat că violența împotriva femeilor și copiilor are rădăcini comune și trebuie abordată ca un fenomen interconectat, care afectează întreaga familie. 

„Republica Moldova dispune deja de structuri și specialiști dedicați, iar următorul pas este consolidarea colaborării intersectoriale și dezvoltarea competențelor profesionale pentru prevenirea timpurie a cazurilor de violență. În acest sens, studiul oferă dovezi esențiale pentru orientarea politicilor publice și întărirea parteneriatului dintre autorități și organizațiile internaționale.”

În același context, Ashereen Jessy KANESAN, specialistă în domeniul violenței în bază de gen, UNFPA, a subliniat că „UNFPA, împreună cu Guvernul Republicii Moldova, sprijină prevenirea și combaterea violenței în bază de  gen prin abordarea cauzelor profunde, consolidarea serviciilor centrate pe supraviețuitoare și promovarea intervențiilor intersectoriale pentru un răspuns eficient și coordonat. Credem că doar prin protejarea împreună a copiilor și femeilor putem rupe ciclul violenței și construi un viitor al siguranței, demnității și egalității pentru toți”.

Rose Thomson, directoare pe dezvoltare în cadrul Ambasadei Marii Britanii, a reafirmat angajamentul Guvernului Marii Britanii de a sprijini eforturile Republicii Moldova în prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și copiilor. Ea a evidențiat rolul studiului în furnizarea de dovezi solide pentru dezvoltarea intervențiilor eficiente și a subliniat importanța investițiilor pe termen lung, a programelor naționale și a eforturilor coordonate pentru a asigura continuitatea și impactul măsurilor de protecție.

Panelul de discuții a fost dedicat identificării soluțiilor concrete pentru transpunerea recomandărilor în practică. În cadrul dialogului, Viorica Țîmbalari, directoarea generală a ANPCV, Vasile Cușca, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Viorica Negrei, șefă a Direcției management în învățământul general din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, Veronica Teleucă, directoare executivă a Coaliției Naționale „Viață fără Violență”, și Daniela Sîmboteanu, președintă a Centrului Național de Prevenire a Abuzului față de Copii, au abordat necesitatea alinierii cadrului normativ și programatic la realitatea interconectată a fenomenului.

Discuțiile au evidențiat, totodată, importanța investițiilor în intervenții care contribuie la transformarea atitudinilor și normelor sociale ce perpetuează violența. Reprezentanții instituțiilor au subliniat că o parte dintre inițiativele deja aflate în curs de implementare răspund recomandărilor formulate și pot constitui o bază solidă pentru consolidarea unui răspuns coordonat și sustenabil.

Realizată de compania internațională Tsunagu, cercetarea oferă o analiză comprehensivă asupra modului în care violența împotriva femeilor și cea împotriva copiilor coexistă și se consolidează reciproc în cadrul aceleiași familii, pe parcursul vieții. Constatările arată că fenomenul este răspândit și se manifestă sub multiple forme – emoțională, fizică, sexuală și digitală – afectând simultan femeile și copiii și perpetuând cicluri intergeneraționale de vătămare.

Demersul a fost fundamentat pe o metodologie mixtă, care a inclus analiza cadrului normativ și a politicilor publice, cartografierea intervențiilor existente, precum și colectarea de date primare printr-un sondaj online completat de 1.129 de furnizori de servicii din întreaga țară, 38 de interviuri cu informatori-cheie și 8 focus-grupuri organizate în mai multe regiuni ale Republicii Moldova. Această abordare a permis o înțelegere sistemică atât a lacunelor persistente, cât și a progreselor înregistrate.

Concluziile evidențiază că, deși Republica Moldova a făcut pași importanți în consolidarea cadrului normativ și în coordonarea la nivel național, răspunsul instituțional rămâne, în mare parte, fragmentat. Intervențiile sunt frecvent dezvoltate și implementate separat pentru femei și pentru copii, fără a reflecta pe deplin natura interconectată a fenomenului. În acest context, cercetarea marchează un moment de maturizare a sistemului național de prevenire și combatere a violenței și deschide etapa reconfigurării intervențiilor astfel încât acestea să răspundă realității în care violența afectează simultan femeile și copiii și să asigure o protecție mai eficientă pentru ambele categorii.

Studiul național „Intersecția dintre violența împotriva copiilor și femeilor în Republica Moldova” a fost realizat în cadrul Programului comun UNICEF–UNFPA „Rupe cercul violenței împotriva femeilor și copiilor”, finanțat de Guvernul Marii Britanii, sub coordonarea Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie și în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Educației și Cercetării.